,,Fiii satului Nănești”
Elementele componente ale portului femeiesc: pe cap poartă pânzătura (năframa), zgărdan de mărgele sau din monede de argint (foarte rar), cămașă lungă (uneori formată din două obiecte vestimentare), sfetăr, pieptar, zadii, sumna, cojoc împodobit sau pieptar, lecrec sau gubă, iar în picioare opinci cu obiele sau cizme de piele, traistă și desagi.
Elementele componente ale portului bărbătesc: cușma, clopul (pălăria), păcurarii poartă pălărie din păr de postav unsă cu seu, cămașa, pieptarul, sfetărul, cojocul sau pieptarul, lecrecul, guba, gatiile, cioarecii, opincile cu obielele, cismele, bocancii și cureaua lată, traista aleasă, mânecările.
Portul popular este ceva unic cu un aspect vesel, atrăgător, caracterizând optimismul și dorul de viață, și sufletul localnicilor, frumos prin armonie, cromatica vie, bogăția ornamentelor și cusăturilor artistice, un document etnografic de continuitate al strămoșilor daci, care au locuit aici dintotdeauna.
Folclorul muzical din Bârsana și Nănești este foarte bine păstrat și conservat, muzica fiind foarte veche, cu origini îndepărtate în melodiile păstorești cântate din trâmbiță, fluier și frunză, melodii redate ulterior prin vocea umană. Amintim câțiva mari artiști din Bârsana și Nănești: Ileana Matus, frații Bența, Ștefan Bologa, Maria Luiza Mih.
Îndrăgita interpretă de muzică populară Ieana Matus cu sprijinul primăriei, a consiliului local, a altor instituții și sponsori, pune suflet și organizează în finecare an la Nănești evenimentul Fii Satului, regal cu invitați, artiști și ansambluri din județ și din țară. Dansul popular sau djocul fiecare bârsănesc sau năneștean îl are în sânge, dovadă sunt premiile caștigate de-a lungul timpului de ansamblurile din Bârsana sau Nănești, de grupurile folclorice, de ansamblurile școlare coordonate cu măiestrie de dascăli și susținute necondiționat de domnul primar și consiliul local, chiar dacă condițiile de pregătire sunt destul de precare, căminele culturale au nevoie de modernizare, reconstrucție, dotarea cu aparatură și costume populare, copiii, tinerii și seniorii se bucură de acest dar iar prin joc își exprimă iubirea față de tradiții, față de obiceiuri, față de înaintași și față de semeni, ducând mai departe ceea ce este mai greu moștenirea imaterială, patrimoniu păstrat în inimă și în suflet.