Obiective turistice

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”

Biserica, cunoscută şi sub numele de „Biserica de pe Jbâr”, a fost construită în anul 1720 şi a fost strămutată aici în anul 1806 de pe Podurile Mănăstirii, fiind iniţial o biserică de mănăstire. Biserica este construita din barne de stejar. are planul dreptunghiular, pridvorul pe doua nivele si absida altarului decrosata, de forma poligonala cu cinci laturi in retragere. Acoperisul are streasina dubla. Turnul-clopotnita are incaperea clopotelor in consola, deschisa, cu arcade pe stalpi si acoperis inalt, piramidal.

Patrimoniu UNESCO, Monument istoric cu codul MM-II-m-A-04517

Ce să vizitam în Bârsana?

Obiective turistice antropice şi naturale:

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Patrimoniu UNESCO, Monument istoric cu codul MM-II-m-A-04517.

Biserica, cunoscută şi sub numele de „Biserica de pe Jbâr”, a fost construită în anul 1720 şi a fost strămutată aici în anul 1806 de pe Podurile Mănăstirii, fiind iniţial o biserică de mănăstire.

Mănăstirea Bârsana cu hramul „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”, construită în perioada 1993-1995. Complexul monahal, de o remarcabilă autenticitate maramureşeană ocupă un loc aparte în geografia spirituală a Maramureşului şi a României.

Muzeul de icoane şi carte veche „Episcopul Gavril de Bârsana”, Mănăstirea Bârsana. Episcopul Gavril Ştefanca de Bârsana este ultimul episcop ortodox cunoscut cu nume din Maramureş care a rezidat la Mănăstirea Bârsana la 1739 (Păcurariu, M., 2006).

Situl arheologic – fundaţia vechii mănăstiri, Mănăstirea Bârsana

Biserica de piatră „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită între anii 1878-1881. Catapeteasma s-a făcut în anul 1912 de pictorul Ioan Schmidt din Budapesta. Biserică Ortodoxă Română

Bisericuţa din lemn de pe Bradova, construită în anul 1990. Biserică Ortodoxă Română

Capela „Chiliuţă” şi Biserica de lemn Greco-Catolică „Schimbarea la Faţa” de pe Valea Caselor

Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în 1994.

Casa „Muzeul Şcolar”, a fost construită în prima jumătate a secolului XVIII. Aici a funcţionat şcoala confesională greco-catolică. Monument istoric cu codul MM-II-m-A-04518

Muzeul sculptorului Toader Bârsan

Troiţe şi cruci

Dealul Cetăţeaua – sit arheologic. Monument istoric cu codul MM-I-s-B-04367

Cimitirele evreieşti din Bârsana şi Năneşti

Porţi şi case vechi din lemn

Grota „Bârlogul Urşilor” de pe Valea Caselor

Căile de acces

Drumul Judeţean DJ 186 Vadul Izei – Săcel

Drumul Judeţean DJ 185 Călineşti – Bârsana

Muzeul de icoane şi carte veche „Episcopul Gavril de Bârsana”

Fondul de carte veche şi icoane de la Mănăstirea “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” din Bârsana a fost constituit în urma transferului, începând cu 1 noiembrie 1998, a Depozitului de obiecte de patrimoniu cultural naţional de la Protopopiatul Sighet la Mănăstirea Bârsana, din acelaşi Protopopiat. În prezent obiectele de patrimoniu cultural naţional se păstrează în muzeul mănăstirii care este adăpostit într-o clădire construită anume în acest scop. Muzeul este amplasat în partea de sud-est a incintei mănăstirii, în imediata vecinătate a turnului-clopotniţă. Concepţia arhitecturală se bazează pe punerea în valoare a tradiţiei arhitecturale specifice zonei Maramureşului istoric şi integrarea în sit. Muzeul este o construcţie structurată pe trei nivele: demisol, parter şi etaj. Nivelul demisolului şi parterul sunt construite pe o structură de pereţi din cărămidă şi sâmburi de beton armat, iar etajul este construit din lemn. Interiorul este dominat de un spaţiu liber desfăşurat pe toată înălţimea clădirii. Proiectul rezolvă funcţional spaţii de expunere pentru icoane şi vitrine cu cărţi vechi, la parter, dar şi ateliere unde maicile desăvârşesc arta ţesutului, cea a pictării icoanelor pe diferite suporturi, la demisol, iar la etaj sunt găzduite exponate cu caracter etnografic. La etaj spaţiile destinate exponatelor sunt legate printr-un coridor tip “şatră”. Toate aceste spaţii sunt astfel construite încât să avem imaginea unei case ţărăneşti maramureşene, mobilierul şi tâmplăria fiind de inspiraţie locală. Tot aici a fost prevăzut un loc de “zăbavă” şi meditaţie, foişorul, element caracteristic arhitecturii româneşti. Accesul la etaj şi demisol se face pe două scări dispuse simetric astfel încât să se poată realiza un circuit de vizitare. Muzeul mănăstirii are o expoziţie permanentă de manuscrise şi cărţi de patrimoniu din secolele XVI-XIX, icoane vechi şi o bogată colecţie de obiecte de artă populară locală.

Mănăstirea Bârsana cu hramul „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”

Hramul Mănăstirii Bârsana (2013) ( foto: Hotea Mihai)


Construită în perioada 1993-1995. Complexul monahal, de o remarcabilă autenticitate maramureşeană ocupă un loc aparte în geografia spirituală a Maramureşului şi a României.


Prăznicar ( foto: Hotea Mihai)


Casa meşterilor ( foto: Hotea Mihai)


Stăreţia (1995-1996) ( foto: Hotea Mihai)


Prăznicar ( foto: Hotea Mihai)


Noaptea de Înviere ( foto: Hotea Mihai)


Noaptea de Înviere ( foto: Hotea Mihai)


Prăznicar ( foto: Hotea Mihai)

Biserica Ortodoxă Română – Hram: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”

( foto: Mihai Hotea)
Biserica Ortodoxă Română – Hram: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”- Perioada edificării: 1878-1881

Catapeteasma a fost făcută în anul 1912 de pictorul Ioan Schmidt.

Pictura murală a fost realizată în anii 1972-1973 de pictorul Răileanu Andrei.

Interiorul Bisericii Ortodoxe Bârsana „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”
(foto: Hotea Mihai)

Casa „Muzeu Şcolar”

Anul edificării: prima jumătate a sec. al XVIII-lea
Istoric: şcoală confesională greco-catolică Monument istoric: MM-II-m-A-04518
( foto: Hotea Mihai)


Incăpere din interiorul muzeului ( foto: Hotea Mihai)


Incăpere din interiorul muzeului ( foto: Hotea Mihai)


Camera învăţătorului ( foto: Hotea Mihai)


Sala de clasă ( foto: Hotea Mihai)

Ultima actualizare: 14:00 | 4.12.2023

Sari la conținut